התחל במצב לא מקוון עם האפליקציה Player FM !
35 de ani după 1989. Daniel Șandru: „Prețuim libertatea mai ales atunci cînd n-o avem”
Manage episode 455837138 series 2793598
Se împlinesc zilele acestea 35 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, în urma căreia a căzut regimul dictatorului Nicolae Ceauşescu. Istoria comunismului românesc devine materie obligatorie la liceu începînd cu 2025. Ce mai înseamnă azi valori precum libertatea și democrația, pentru care, în decembrie 1989 s-a murit? Cum arată România după 35 de ani de la căderea comunismului? Cum se explică nostalgia după comunism? L-am întrebat pe Daniel Șandru, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Cum arată România după 35 de ani de la Revoluția din decembrie 1989?
Daniel Șandru: „Economic şi cultural România arată foarte bine. Mai ales după momentul integrării în Uniunea Europeană. Avem o clasă de mijloc consistentă, avem posibilitatea de a circula. Avem, pe de altă parte, o diaspora cu privire la care trebuie să găsim explicaţii – de ce sînt aşa de mulţi şi de ce sînt reorientaţi brusc de la un vot care, în 2019 era democratic şi antitotalitar, înspre un vot care susţine mentalităţi autoritariste şi pro-totalitare? Şi avem, cred, cea mai bună perioadă pe care o are România de cînd este stat modern, de la 1918 încoace.”
Ce mai înseamnă azi valori precum libertate și democrație, pentru care, în decembrie 1989 s-a murit?
Daniel Șandru: „Simplu spus, libertatea e preţuită mai mult atunci cînd nu o ai. Noile generaţii, care n-au cunoscut în mod direct ce înseamnă un regim autoritar şi care, poate, prin poveştile bunicilor sau ale părinţilor, sînt îndemnaţi să creadă că atunci era mai bine, aceste generaţii nu mai au un obiect de comparaţie. Libertatea li se pare un dat, e ca şi cum e normalitatea şi nu poate exista altceva în afară de tipul ăsta de a trăi, însă lipsa libertăţii e la un pas distanţă. Pentru că prin decizii electorale bazate pe ignoranţă, pe discursuri mitologizante şi pe promovarea unor utopii – sîntem cei mai buni din lume, putem produce totul în ţara noastră, de ce ne fură străinii ţara, de ce ascultăm de ordinele de la Bruxelles – putem reveni într-o lume pe care copii ăştia n-au cunoscut-o dar care în mod cert va însemna şi sfîrşitul libertăţii lor.”
Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!
O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural
775 פרקים
Manage episode 455837138 series 2793598
Se împlinesc zilele acestea 35 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, în urma căreia a căzut regimul dictatorului Nicolae Ceauşescu. Istoria comunismului românesc devine materie obligatorie la liceu începînd cu 2025. Ce mai înseamnă azi valori precum libertatea și democrația, pentru care, în decembrie 1989 s-a murit? Cum arată România după 35 de ani de la căderea comunismului? Cum se explică nostalgia după comunism? L-am întrebat pe Daniel Șandru, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Cum arată România după 35 de ani de la Revoluția din decembrie 1989?
Daniel Șandru: „Economic şi cultural România arată foarte bine. Mai ales după momentul integrării în Uniunea Europeană. Avem o clasă de mijloc consistentă, avem posibilitatea de a circula. Avem, pe de altă parte, o diaspora cu privire la care trebuie să găsim explicaţii – de ce sînt aşa de mulţi şi de ce sînt reorientaţi brusc de la un vot care, în 2019 era democratic şi antitotalitar, înspre un vot care susţine mentalităţi autoritariste şi pro-totalitare? Şi avem, cred, cea mai bună perioadă pe care o are România de cînd este stat modern, de la 1918 încoace.”
Ce mai înseamnă azi valori precum libertate și democrație, pentru care, în decembrie 1989 s-a murit?
Daniel Șandru: „Simplu spus, libertatea e preţuită mai mult atunci cînd nu o ai. Noile generaţii, care n-au cunoscut în mod direct ce înseamnă un regim autoritar şi care, poate, prin poveştile bunicilor sau ale părinţilor, sînt îndemnaţi să creadă că atunci era mai bine, aceste generaţii nu mai au un obiect de comparaţie. Libertatea li se pare un dat, e ca şi cum e normalitatea şi nu poate exista altceva în afară de tipul ăsta de a trăi, însă lipsa libertăţii e la un pas distanţă. Pentru că prin decizii electorale bazate pe ignoranţă, pe discursuri mitologizante şi pe promovarea unor utopii – sîntem cei mai buni din lume, putem produce totul în ţara noastră, de ce ne fură străinii ţara, de ce ascultăm de ordinele de la Bruxelles – putem reveni într-o lume pe care copii ăştia n-au cunoscut-o dar care în mod cert va însemna şi sfîrşitul libertăţii lor.”
Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!
O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural
775 פרקים
كل الحلقات
×ברוכים הבאים אל Player FM!
Player FM סורק את האינטרנט עבור פודקאסטים באיכות גבוהה בשבילכם כדי שתהנו מהם כרגע. זה יישום הפודקאסט הטוב ביותר והוא עובד על אנדרואיד, iPhone ואינטרנט. הירשמו לסנכרון מנויים במכשירים שונים.